Transfăgărășan – Lacul Bâlea – Ferma de Cerbi – Sibiu – Cetatea Făgăraș

Ziua 1. Iași - Sibiu – Ferma de Cerbi (cca. 420 km)

Pornirea din Iași la ora 02:30 Sosire în Sibiu. Vom vizita următoarele obiective turistice:

• Piața Mică
• Piața Mare
• Turnul Sfâtului
• Biserica Evanghelică
• Turnul bisericii Evanghelice
• Podul Mincinoșilor
• Pasajul Scărilor
• Catedrala Ortodoxă

Continuăm excursia cu Ferma de Cerbi. Vizita în interiorul fermei se desfașoară cu însoțitor/ghid de la Pensiunea Poiana Neamțului. Însoțitorul va prezenta ferma, animalele și povestea lor foarte interesantă. Posibilitate fotografii cu peisajul mirific, coarnele cerbului si cu animalele. Vizita în întregime durează cca. 15-20 minute. Seara cazare în zona apropiată de orașul Sibiu.

Ziua 2. Sibiu - Mănăstirea Cisterciană– Cetatea Făgăraș - Iași (cca. 460 km)

Eliberăm dimineața camerele.

Începem ziua cu urcarea cu telegondola pe cel mai frumos drum din România - Transfăgărășan - până la Lacul Bâlea.

Supranumit „drumul din nori” și „Marele Balaur” sau „Balaurul” și alintat ca „Visul lui Manole”, dar mai ales apreciat ca fiind cel mai frumos drum de altitudine din lume, Transfăgărășanul este cu certitudine printre cele mai iubite trasee asfaltate din România și merită să fie iubit atât pentru spectacolul continuu pe care îl oferă, cât și pentru istoria, legendele și poveștile din jurul său.

Lacul Bâlea - Căldarea Glaciară Bâlea, care adăposteşte emblematicul Lac (4,6 ha, altitudine 2.034 m) cu cea mai frumoasă cabana semilacustră, este de departe cel mai important centru al sporturilor de altitudine din Carpaţii României.

Continuăm drumul spre Cetatea Făgăraș.

Centrul unuia dintre cele mai mari domenii din Transilvania, care la 1632 cuprindea 62 de sate, cetatea Făgăraşului a fost, începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi mai cu seamă în secolul al XVII-lea, reşedinţă nobiliară şi princiară importantă.

Construirea unui punct fortificat la Făgăraş trebuie pusă în legătură cu poziţia sa strategică – la jumătatea drumului comercial dinspre Sibiu şi Braşov şi în vecinătatea Ţării Româneşti (de a cărei istorie a fost legată), stăpânirea cetăţii dovedindu-se foarte importantă. Ştefan Mailat şi Gaşpar Becheş au folosit-o ca piesă de sprijin în lupta pentru tronul Transilvaniei, Mihai Viteazul a considerat-o ,,cetate de scaun”, principele Gabriel Bethlen i-a acordat întâietate faţă de Alba Iulia în modernizarea fortificaţiilor, iar Mihail Apafi o va transforma, datorită poziţiei sale întărite, în reşedinţă princiară. Aici, în cetatea Făgăraşului s-au ţinut între 1670 şi 1691 11 Diete şi 18 delegaţii (reuniuni mai restrânse), în timp ce la Alba Iulia 15 Diete şi 3 delegaţii.

Orele 17:00 – 18:00 – pornirea spre casă.